Rețelele sociale au devenit principalul consultant financiar pentru tinerii din Generația Z. Numai că, dincolo de clipurile virale și promisiunile de îmbogățire rapidă, se ascunde un pericol real pentru economiile lor, alimentat de o încredere oarbă în „experți” neverificați.
Mirajul succesului rapid
Iluzia simplității este, poate, cea mai mare capcană. Influencerii din domeniul finanțelor împachetează strategii și opinii despre piețe într-un format extrem de accesibil, ceea ce le crește exponențial popularitatea. Informațiile par ușor de digerat, făcându-i pe tineri să creadă orbește în ele, chiar dacă datele tehnice sunt, nu de puține ori, incorecte sau scoase din context.
Iar aici apare o problemă uriașă de credibilitate. „Asculţi pe cineva care e exact ca tine, care a trecut prin greutăţi, poate a făcut o investiţie, a dat lovitura şi apoi a ajuns de succes, iar tu te gândeşti: „Bine, o să fac şi eu la fel”, nu-i aşa? este foarte uşor să internalizezi acest tip de sfaturi şi să pară plauzibile”, explică Cristina Nistor, profesor asociat de marketing la Universitatea Chapman din Orange, California.
Dar riscul real este altul. „Dar riscul real este că fie a fost doar un noroc şi s-ar putea să nu ţi se întâmple şi ţie, fie că persoana care creează acel conţinut sau acele sfaturi are un interes ascuns. Practic, este treaba lor să-ţi vândă ceva”, adaugă Nistor. Astăzi, unii tineri ajung să nu aibă încredere într-un consilier financiar autorizat, dar să creadă pe cuvânt o persoană de pe internet care le spune direct: „Am câştigat atâţia bani făcând asta, ar trebui să faci şi tu la fel”.
Capcana algoritmilor și banii tinerilor
Realitatea din spatele ecranului este, de fapt, mult mai complicată. Să fim serioși, granița dintre informația utilă oferită de surse credibile și manipularea pieței este adesea invizibilă pe ecranele telefoanelor. Într-o analiză recentă, cum scrie Financiarul, se arată că mediul online este un amestec confuz între educație financiară reală și conținut de tip divertisment sau chiar înșelător.
V-ați gândit vreodată cine verifică, pe bune, portofoliile alea virtuale arătate în clipuri?
Fenomenul are un impact direct și în România. Dacă un tânăr din București sau Cluj vede un clip viral despre o criptomonedă obscură, tentația de a-și plasa economiile acolo este imensă. Mulți ignoră complet instrumentele reglementate și mult mai sigure, precum acțiunile de pe Bursa de Valori București sau titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor.
Tentația e uriașă.
Cristina Nistor subliniază că mulți consumatori nu sunt suficient de informați sau critici, motiv pentru care pot fi păcăliți cu ușurință.
Impactul pe termen lung și viitorul piețelor
Și lucrurile nu se opresc aici, ba chiar se vor complica pentru instituțiile financiare clasice. Viitorul este dictat de obiceiurile de consum ale noilor generații, iar acestea sunt formate aproape exclusiv în mediul online.
„Consumatorii mai tineri, adică Generaţia Z şi Generaţia Alpha, îşi iau de fapt ştirile de pe TikTok, cumpără produse de pe TikTok şi primesc sfaturi financiare de pe TikTok. Acum, în acest moment, nu au prea mulţi bani de cheltuit, dar când vor avea, vor urma toate sfaturile primite de pe reţelele sociale, aşa că impactul va fi mult mai mare decât cred că îşi dă seama sectorul financiar”, avertizează expertul.
Tinerii își asumă în mod natural mai multe riscuri (ceea ce este absolut normal la vârsta lor), însă cheia constă în documentare. Dacă își alocă timp pentru a se informa corect, pot lua decizii solide. „Cred că Gen Z îşi asumă multe riscuri, dar asta trebuie să faci când eşti tânăr, nu-i aşa? ar trebui să te informezi bine, să-ţi asumi toate riscurile şi să iei deciziile care, sperăm, vor duce la o pensie confortabilă”, concluzionează Nistor.
Până la urmă, un consumator care nu își dezvoltă gândirea critică ajunge inevitabil să piardă bani reali în fața unor iluzii digitale.
