Produsele cosmetice cumpărate din magazine nu dispar imediat de pe rafturi doar pentru că Uniunea Europeană a înăsprit regulile privind microplasticele. Chiar și după schimbările introduse în 2023, o cremă, un ruj sau un scrub poate fi vândut în mod legal și să conțină în continuare astfel de particule. Explicația ține de perioadele de tranziție prevăzute de legislație și de posibilitatea companiilor de a comercializa stocurile existente.
În 2023, Regulamentul Comisiei (UE) 2023/2055 a introdus restricții pentru microplasticele adăugate intenționat în cosmetice, fertilizatori și detergenți. Pentru consumatoare, esențial este calendarul aplicat fiecărei categorii. Produsele de îngrijire personală care se clătesc trebuie eliminate de pe piață până la 16 octombrie 2027, cosmeticele de tip leave-on până la 16 octombrie 2029, iar produsele de machiaj până la 16 octombrie 2035. Asta înseamnă că un produs aflat azi la vânzare poate respecta legea și, în același timp, să includă microplastice în formulă.
Aceste particule se regăsesc atât în produse care se clătesc, precum scruburile faciale, cât și în formule care rămân pe piele, cum sunt cremele hidratante sau rujurile. Ele sunt folosite pentru efecte de netezire și sclipire, adică pentru acele finisaje pe care multe branduri le promovează ca avantaje. Hélène Duguy, avocat de mediu pentru organizația neguvernamentală ClientEarth, a explicat: „Restricția propune mai multe perioade de tranziție, în funcție de tipul de cosmetice despre care vorbim.”
Potrivit informațiilor citate de Lyla, perioadele de tranziție vizează plasarea produselor noi pe piață și permit companiilor să folosească stocurile existente. Hélène Duguy a mai spus că „Companiile vor putea încă să utilizeze stocurile rămase pe care le au, așa că microplasticele vor fi prezente pentru o vreme.” În practică, asta înseamnă că pentru o perioadă vor sta alături pe raft formule vechi și variante reformulate.
Pentru cele care aleg produsele după textură, efect de blur sau particule ce oferă luciu, merită mai multă atenție la etichetă. Tocmai aceste caracteristici pot explica prezența microplasticelor. Nu este un motiv de panică, dar nici un motiv să se presupună automat că un produs venit din UE este deja „curat”. Pe termen mai lung, schimbarea ingredientelor poate aduce presiune asupra producătorilor, într-o piață globală a produselor de înfrumusețare estimată să ajungă la 590 de miliarde de dolari, adică 516 miliarde de euro, până în 2030. Deocamdată, datele publicate nu oferă sume sau procente despre impactul asupra prețurilor.
Există însă și alternative la microplastice. Sunt menționate soluții bio-bazate, inclusiv polimeri derivați din componente vegetale necomestibile, cum sunt cojile de orez. Iseult Lynch, chimistă de mediu și profesoară la Universitatea din Birmingham, a explicat: „Provocarea cu materialele plastice constă în mare măsură în aditivii din ele, deci lucrurile care sunt adăugate la aceste materiale plastice pentru a le face modelabile, utilizabile.”
Dincolo de trusa de machiaj, discuția are o miză mai largă, legată de impactul asupra ecosistemelor acvatice și, posibil, asupra organismelor umane. Hélène Duguy a descris această legislație drept „cea mai amplă restricție pe care am avut-o în Europa privind substanțele chimice, deoarece vizează un grup imens de polimeri, ceea ce este o premieră.” Ea a mai spus și că „ Microplasticele au fost primul caz de test pentru alte substanțe chimice care sunt la fel de persistente și care trebuie tratate ca un grup, deoarece, evident, nu ar funcționa să ne ocupăm de polimer cu polimer.” Până când rafturile se vor curăța complet, cele mai expuse categorii rămân scruburile faciale, cremele hidratante și rujurile, incluse direct în calendarul care merge de la 16 octombrie 2027 la 16 octombrie 2035.
