Dacă feed-ul tău a început să semene puțin cu anii 2000, nu e doar o impresie. Pe lângă moda acelor ani, un alt accesoriu revine în imagini cu vedete: țigara. Nume ca Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber sunt fotografiate fumând, iar gestul nu mai pare ascuns, ci parte dintr-o estetică retro, cu aer de rebeliune.
Această revenire se aliniază cu trendul „indie sleaze” și cu ideea de „little-treat culture”, micile recompense pe care ți le oferi într-o perioadă economică dificilă. Fenomenul este atât de vizibil, încât contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt pentru a documenta celebritățile care fumează, a depășit 100.000 de urmăritori. Ceea ce se întâmplă este o normalizare a fumatului, care reîncepe să pară un gest de imagine, nu doar un obicei cu riscuri.
Marea contradicție apare atunci când vedete care și-au construit imperii pe ideea de frumusețe și îngrijire, precum Kylie Jenner și Hailey Bieber, promovează această imagine. Asociate cu tendințe de skincare și rutine complete, aparițiile lor cu țigara în mână creează o ruptură greu de ignorat între imaginea de ten perfect și glamorizarea unui obicei nociv.
Explicația pare să fie o reacție directă la presiunea culturii wellness, care ne învață să fim mereu optimizați și disciplinați. A fuma devine un gest deliberat imperfect, un soi de sfidare. Sarah Milov, istoric social și autoarea cărții „The Cigarette: A Political History”, surprinde bine mecanismul: „O parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.” Practic, este opusul imaginii impecabile pe care o vedem zilnic în online. Prezentată ca o „mică plăcere vinovată”, țigara nu mai este văzută ca o dependență, ci ca un semn de detașare.
Dincolo de estetică, însă, cifrele arată o realitate care nu poate fi filtrată. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, tutunul cauzează anual peste 7 milioane de decese. Dintre acestea, peste 1,6 milioane sunt în rândul nefumătorilor expuși la fumul pasiv. Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA arată că fumătorii au o speranță de viață cu aproximativ 10 ani mai mică. Nici ideea de „fumat social” nu este lipsită de riscuri: fumătorii ocazionali pot înregistra valori similare ale tensiunii și colesterolului cu cele ale fumătorilor regulați.
Situația este îngrijorătoare și în plan local. România se numără printre țările fruntașe din Uniunea Europeană la numărul de fumători activi, cu un procent de 34%, după Bulgaria (37%), Grecia (36%) și Croația (35%), în condițiile în care media UE este de 24%. În 2024, prevalența consumului de tutun la populația de peste 15 ani era de circa 30% în țara noastră, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS. Lyla Mai mult, OMS estimează că Europa ar putea rămâne și în 2030 regiunea cu cea mai mare prevalență a consumului de tutun la nivel mondial.
Pentru tine, mesajul este simplu: oricât de relaxată sau „cool” ar părea o imagine, efectele fumatului asupra corpului și pielii tale nu se schimbă. Costul real pentru sănătate, de la îmbătrânirea prematură a tenului până la riscurile majore de boli, rămâne același, indiferent de filtrul estetic prin care este prezentat.
