Industria europeană a textilelor vrea să schimbe felul în care plătim pentru comenzile online venite din afara spațiului comunitar. Pe 1 septembrie, la Paris, organizația EURATEX, împreună cu Uniunea Franceză a Industriilor Modei și Îmbrăcămintei și Uniunea Industriilor Textile din Franța, au cerut aplicarea unei taxe europene de manipulare de aproximativ 10 euro pentru fiecare comandă mică livrată direct consumatorilor. O astfel de valoare fixă modifică drastic prețul final al hainelor accesibile. Pentru un produs care costă 5 euro, o taxă de 10 euro dublează prețul achiziției, iar la o comandă de 50 de euro, adaugă o pondere de 20% la costul inițial.
Această propunere vine peste un sistem fiscal deja modificat. În România, începând cu 1 ianuarie 2026, va intra în vigoare o taxă separată de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar care conține bunuri cu o valoare comercială declarată sub 150 de euro, măsură stabilită prin Legea nr. 239/2025 pentru livrările directe. Ministerul Finanțelor arată că obligația de plată pică pe furnizorul bunurilor, pe expeditor sau pe platforma de vânzare, în funcție de structura tranzacției. La nivel european, de la 1 iulie 2026, dispare vechea scutire și se aplică o taxă vamală temporară de 3 euro pentru coletele de până în 150 de euro. O comandă online de valoare mică ar putea cumula taxa românească de 25 de lei, cea vamală europeană de 3 euro și viitoarea taxă de manipulare.
Motivul invocat pentru aceste costuri suplimentare ține de operațiunile vamale, unde se verifică un volum uriaș de pachete mici, potrivit informațiilor publicate de Financiarul. Organizațiile din domeniul textilelor explică faptul că actuala taxă de 3 euro nu acoperă proporțional efortul de control. Dacă un pachet conține zece articole vestimentare din aceeași categorie tarifară, se plătește o singură dată suma de 3 euro. Dacă hainele sunt din categorii tarifare diferite, se aplică mai multe taxe de 3 euro, dar mecanismul nu lovește la fel de direct precum o taxă fixă pe comandă. Cifrele din prima jumătate a anului 2025 arată o imagine clară. Coletele cu valoare redusă au reprezentat 97,9% din numărul articolelor importate în Uniunea Europeană, însă abia 2,1% din valoarea totală a importurilor, media unui produs fiind de aproximativ 8,82 euro. China rămâne principala sursă, iar platformele online au accelerat importurile sub umbrela fenomenului ultra-fast fashion, care readuce în atenție modelele economice ale unor aplicații precum Trendyol și Temu.
Fenomenul ultra-fast fashion se bazează pe lansarea rapidă a unor volume mari de haine și vânzarea lor ieftină. Costul logistic per colet dictează marjele de profit. Producătorii europeni reclamă că ei suportă costuri mari pentru a respecta regulile sociale, fiscale și de mediu, în timp ce produsele trimise individual din afara Europei trec greu prin filtre similare de control. O taxă fixă de 10 euro are scopul să oblige comercianții să consolideze comenzile, să aducă marfa în cantități mai mari și să folosească depozite aflate în interiorul Uniunii Europene pentru a distribui produsele. Industriile cer totodată ca platformele de vânzare să își asume rolul de importator și să ofere informații detaliate despre produse, pentru ca vama să poată evalua riscurile și selecta pachetele pentru verificări. Instituțiile europene au decis deja să introducă o taxă de manipulare pentru coletele mici, distinctă de taxa vamală temporară de 3 euro. Aceasta din urmă va rămâne valabilă până la 1 iulie 2028, moment în care va fi înlocuită de un sistem vamal nou, bazat pe un hub european de date.
