Internetul este plin de sfaturi de sănătate și wellness, iar de la explozia instrumentelor AI, au apărut inclusiv „doctori” generați artificial care par extrem de convingători. Problema este că multe dintre aceste sfaturi sunt îndoielnice. Riscurile nu sunt mici: poți ajunge să cheltuiești bani pe tratamente inventate, să amâni o vizită la medic pentru o problemă reală sau chiar să îți complici starea de sănătate.
Informațiile false despre sănătate se răspândesc pentru că mizează pe emoție, pe încredere și pe povești personale. O experiență individuală, povestită cu căldură, poate părea mai relevantă decât dovezile statistice, oricât de solide ar fi acestea. Ne conectăm la omul care ne vorbește, nu neapărat la date. Așa se construiesc și relațiile parasociale cu influencerii pe care îi urmărim zilnic. Un sfat de la o persoană care pare familiară poate cântări mai greu decât recomandarea unui medic pe care îl vedem rar. Așa au apărut tratamente-fantomă, cum a fost un presupus produs de slăbit numit „jeleu roz”, care a păcălit inclusiv celebrități.
Încrederea în medici și în instituțiile științifice te poate proteja, în general, de afirmații false. Totuși, dezinformarea circulă uneori chiar prin rețele de încredere, când o prietenă distribuie un mesaj din dorința sinceră de a ajuta. Uneori, neîncrederea în organizațiile de sănătate poate fi și un răspuns rațional la eșecuri instituționale sau la tratamente inegale, arată cercetările menționate de Revista Ioana.
Cum separi informația utilă de zgomot
Primul pas este să verifici cine vorbește, nu cât de convingător o face. „O sursă poate fi sinceră, carismatică sau convingătoare vizual fără a avea expertiza necesară pentru a judeca dacă un tratament funcționează. Verificați-le calificările relevante și dacă identitatea lor poate fi verificată independent.” Dacă persoana din clip nu are calificări reale, care pot fi căutate și confirmate, entuziasmul ei nu este o garanție a eficienței.
Există câteva semne de avertizare care ar trebui să te pună pe gânduri:
Promisiunile nerealiste. Fii sceptică atunci când un tratament promite rezultate rapide, susține că funcționează pentru toată lumea sau că nu are riscuri. „Afirmațiile conform cărora un tratament produce rezultate rapide, funcționează pentru aproape toată lumea sau nu are riscuri semnificative sunt puțin probabil să reflecte incertitudinea și variația individuală implicate în medicină.”
Conflictele de interese. Dacă persoana care recomandă un produs îl și vinde sau are un interes financiar direct, informația poate fi influențată. Transparența este esențială.
Teoria „secretului”. Formulele de tipul „adevărul pe care nimeni nu vrea să îl afli” sunt un alt semnal de alarmă. Medicina validată nu se bazează pe secrete, ci pe studii și dovezi transparente.
Sfatul de a renunța la medic. Acesta este cel mai periculos semnal. Orice îndemn de a abandona un tratament prescris trebuie tratat cu maximă seriozitate. „Tratați afirmațiile despre secret și sfaturile de a abandona îngrijirea prescrisă ca pe semne de avertizare serioase. Cu cât este mai mare potențialul de vătămare, cu atât este mai important să verificați sfatul cu un profesionist calificat corespunzător, cum ar fi un farmacist sau un medic de familie.”
Autoarea Anna Stone, care a publicat în 2025 cartea „Why are Some Ideas Easy to Believe on Little Evidence?”, analizează modul în care credem idei bazate pe puține dovezi. Pe măsură ce conținutul generat de AI devine tot mai greu de distins de cel real, pașii concreți de verificare rămân cei mai buni aliați: verifică cine vorbește, compară informația cu ghiduri medicale de la surse reputabile și, cel mai important, discută orice nelămurire cu medicul tău sau cu un farmacist.
