Gențile și accesoriile de lux cumpărate la mâna a doua atrag tot mai mulți clienți în China, în timp ce piața luxului personal se contractă. Prețul avantajos capătă importanță, iar prestigiul unui logo occidental nu mai este singurul criteriu de alegere.
La Super Zhuanzhuan, un magazin nou din centrul orașului Shanghai, oferta cuprinde genți, curele și bijuterii de lux second-hand, relatează AFP, preluat de Channelnewsasia. Spațiul amenajat pe două niveluri seamănă cu un depozit, iar clienții trebuie să poarte mănuși negre pentru a nu lăsa urme de grăsime de pe degete pe produse.
„Oamenii obișnuiau să compare cine cheltuise mai mult”, a declarat profesorul de dans Yuan, în vârstă de 24 de ani, pentru AFP, în acest spațiu comercial. „Dar acum toată lumea compară cine a găsit o ofertă mai bună și a cheltuit mai puțin”, a adăugat el.
Preferințele se îndepărtează de logo-urile consacrate
Phoebe Ma, freelanceră în vârstă de 24 de ani și clientă a magazinului, leagă diferențele dintre generații de felul în care au cunoscut mărcile de lux. Ea a explicat pentru AFP că, în tinerețea mamei sale, China era mai puțin dezvoltată, iar oamenii cunoșteau inițial doar câteva asemenea nume. Astfel s-a format convingerea puternică potrivit căreia Louis Vuitton reprezenta vârful calității și al prestigiului.
„Am doar impresia că monograma (LV) este demodată. Se potrivește generației mamei mele, dar generația Z ar prefera să cumpere mărci coreene la modă”, a spus Ma.
Chen Luo, directorul cercetării privind consumatorii chinezi la Bank of America, a explicat pentru AFP că aceștia se îndepărtează de asocierea luxului exclusiv cu statutul social. Criteriile care câștigă importanță sunt identitatea personală, diferențierea, experiența, calitatea, valoarea emoțională și relevanța culturală.
Comerțul din China este puternic influențat de mediul digital și de rețelele sociale, într-un ecosistem cu particularități proprii, a mai arătat Luo. În opinia sa, mărcile străine trebuie să depună eforturi foarte mari pentru a rămâne relevante.
Vânzările second-hand cresc într-o piață de lux în scădere
Datele firmei de consultanță Bain & Company arată direcții diferite pentru cele două segmente:
- În 2024, piața luxului personal din China continentală a scăzut cu până la 19%.
- În 2025, aceeași piață s-a redus cu încă 3%-5%.
- Tot în 2025, segmentul chinez al articolelor de lux second-hand a crescut cu 15%-20%.
Insight & Info Consulting estimează vânzările totale ale segmentului second-hand la 38,4 miliarde de yuani, echivalentul a 5,7 miliarde de dolari americani, în 2025. Potrivit prognozei firmei, valoarea ar putea depăși 100 de miliarde de yuani până în 2030.
Schimbarea se produce în timp ce economia chineză continuă să întâmpine dificultăți în revenirea după pandemie. Consumatorii își restrâng cheltuielile și se orientează atât spre produse second-hand, cât și spre mărci locale nou-apărute. Cândva, cumpărătorii chinezi reprezentau aproximativ o treime din cheltuielile mondiale pentru lux și aduceau miliarde de dolari unor companii precum LVMH și Hermes.
Louis Vuitton a închis cinci magazine în China continentală în ultimii doi ani, printre care și un magazin de ciocolată din Shanghai. Galeries Lafayette a închis în mai magazinul său principal din Beijing.
LVMH a pus recent scăderea vânzărilor organice ale diviziei de modă și articole din piele, din trimestrul al treilea, pe seama cererii mai slabe din China. Sunt așteptate evoluții similare și în rezultatele companiilor concurente.
Procesul împotriva Molly Tea a adus reacții negative
Presiunii comerciale i se adaugă dispute culturale și juridice. LVMH a câștigat recent un proces împotriva lanțului chinez de băuturi Molly Tea pentru încălcarea drepturilor asupra mărcii. Disputa a vizat un desen floral cu patru petale, asemănător monogramei grupului francez.
Victoria în instanță a fost urmată de reacții negative online. Utilizatori chinezi și presa de stat au susținut că desenul are rădăcini în modele tradiționale chinezești vechi.
„Molly Tea poate că o duce bine în China, dar nu se apropie nici pe departe de notorietatea globală a Louis Vuitton… Cred că unii oameni consideră că procesul a fost nepotrivit”, a declarat pentru AFP Echo Wang, în vârstă de 31 de ani, care lucrează în marketing și consideră disputa oarecum absurdă.
Conducerea LVMH a susținut că proprietatea intelectuală reprezintă un activ esențial al companiei, dar a recunoscut impactul negativ al reacțiilor publice.
„În opinia noastră, China va rămâne o piață importantă, deși s-ar putea să nu fie un motor de creștere în următorii doi-trei ani”, a apreciat Luo. El a explicat că, de regulă, cheltuielile pentru lux își revin odată cu economia, iar persoanele înstărite sunt printre primele care își măresc din nou cumpărăturile.
