Dacă te confrunți des cu dureri de cap, probabil te-ai întrebat dacă nu cumva e vorba despre o migrenă. Nu ești singura: în România, migrena afectează aproximativ una din cinci femei și unul din 15 bărbați, fiind de circa trei ori mai frecventă la femei. La nivel global, una din șapte persoane se confruntă cu această afecțiune neurologică, descrisă ca fiind cronică și dizabilitantă.
Cel mai simplu mod de a face diferența este durata. Un atac de migrenă fără aură ține între 4 și 72 de ore, dacă nu este tratat. În schimb, cefaleea de tensiune, cea mai frecventă formă de durere de cap primară, poate dura de la 30 de minute până la 7 zile. Prevalența medie a cefaleei de tensiune este de 42% în populația adultă la nivel mondial, ceea ce explică de ce nu orice disconfort este automat o migrenă. Societatea Internațională de Cefalee clasifică durerile de cap în primare (migrenă, de tensiune, cluster) și secundare. Cele primare nu sunt asociate cu o leziune intracraniană.
Pentru a înțelege ce se întâmplă, uită-te la ultimele 24 de ore. Factorii care declanșează migrenele acționează de obicei în acest interval. Stresul de ieri, o noapte agitată sau orele petrecute în fața laptopului pot avea un impact direct. Stresul cronic dereglează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală și sistemul nervos autonom, putând duce la neuroinflamație persistentă, sensibilitate crescută la durere și modificări vasculare care provoacă și agravează durerile de cap.
Ecranele au și ele un rol concret în apariția disconfortului. O persoană petrece, în medie, peste 7 ore pe zi în fața ecranelor, iar peste 65% dintre adulți experimentează simptome de oboseală oculară digitală. Durerile de cap sunt raportate de 71,9% dintre cei afectați, iar manifestările pot apărea după mai mult de două ore consecutive petrecute la monitor. O explicație este scăderea frecvenței clipitului cu până la 50% în timpul utilizării ecranului, de la o rată normală de 15-20 de ori pe minut la doar 4-6 ori. Așa apare combinația familiară de ochi uscați, tensiune și senzația de cap greu la finalul zilei.
Somnul este un alt factor esențial. Peste 50% din cazurile de cefalee și migrenă sunt asociate cu modificări ale ritmului circadian, iar aproape jumătate dintre pacienții cu migrene raportează tulburările de somn ca fiind un declanșator. Un detaliu important, conform informațiilor din domeniu, este că somnul fragmentat a fost corelat cu un risc mai mare de migrenă nu a doua zi, ci în cea de după. Asta înseamnă că, dacă te doare capul azi, e util să analizezi calitatea somnului din ultimele două nopți, nu doar programul de astăzi. Lyla
Există însă și un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat niciodată: o durere de cap nouă, violentă, apărută brusc, cunoscută ca „thunderclap headache”. În această situație, nu este timp de așteptat. Recomandarea clară este să suni imediat la 112 sau să mergi la camera de gardă. Caracterul nou, brutal și subit al durerii este ceea ce o diferențiază de un disconfort obișnuit și impune o reacție imediată.
Dacă durerile de cap se repetă, încearcă să identifici un tipar. Notează cât a durat episodul, dacă ai stat mai mult de două ore consecutive la un ecran, cum ai dormit în ultimele nopți și dacă ai trecut printr-o perioadă de stres susținut în ultimele 24 de ore. Având aceste informații, poți merge mult mai pregătită la o discuție cu medicul. Iar dacă durerea este complet diferită, bruscă și violentă, știi deja ce ai de făcut.
