Sănătatea intestinului are o influență directă asupra unor afecțiuni ale pielii precum acneea, eczema și rozaceea, prin mecanismul numit „axa intestin-piele”. Legătura biologică explică de ce problemele persistente ale tenului nu țin doar de produsele aplicate la suprafață, ci pot fi întreținute și de factori din interiorul organismului. Trilioanele de microorganisme din intestin pot susține inflamația, dezechilibrele hormonale și alte manifestări care ajung să se vadă la nivelul pielii.
Dr. Ashwini KC, medic dermatolog la Manipal Hospital Kanakapura Road, descrie această conexiune astfel: „Starea pielii este influențată direct de sănătatea intestinului. «Axa intestin-piele» este o cale biologică bine cunoscută prin care trilioanele de microorganisme din intestin pot provoca inflamație, dezechilibre hormonale și afecțiuni cutanate, toate acestea manifestându-se prin probleme ale pielii.”
Dezechilibrul intestinal invocat de medici poartă numele de disbioză intestinală. El poate apărea pe fondul unei alimentații dezechilibrate, cu multe alimente ultraprocesate și zahăr rafinat, al stresului prelungit și al utilizării excesive a antibioticelor. Efectele nu rămân limitate la digestie. Disbioza favorizează inflamația din întregul organism și poate agrava acneea, rozaceea, eczema și psoriazisul.
În acnee, cercetările au observat o permeabilitate intestinală crescută, numită și „intestin permeabil”, ceea ce permite unor substanțe inflamatorii să ajungă mai ușor în sânge și să amplifice inflamația pielii. În rozacee, mai multe cercetări au asociat afecțiunea cu proliferarea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire, adică SIBO. În eczemă apare frecvent o diversitate redusă a microbiomului intestinal. Potrivit Lyla, aceeași problemă digestivă nu se manifestă identic în toate afecțiunile cutanate.
Dr. Ashwini KC explică diferențele dintre aceste manifestări: „Dezechilibrul digestiv poate afecta pielea în moduri diferite, în funcție de afecțiune. Disbioza intestinală, adică dezechilibrul bacteriilor din intestin, favorizează inflamația din întregul organism, ceea ce agravează afecțiuni precum acneea, rozaceea, eczema și psoriazisul.”
Există însă și o limită clară a acestei legături. Nu toate afecțiunile pielii pornesc din intestin și nu toate problemele digestive ajung să se manifeste la nivelul pielii. Din acest motiv, rutina de îngrijire nu este înlocuită, ci completată de o privire mai largă asupra stilului de viață. În același registru al legăturii dintre starea fizică și cea emoțională, un studiu a arătat că mulțumirea în relații la 50 de ani prezice starea de sănătate la 80 de ani mai bine decât nivelul colesterolului.
Susținerea microbiomului începe cu identificarea factorilor care pot hrăni disbioza: multe alimente ultraprocesate, zahăr rafinat, stres menținut timp îndelungat și antibiotice folosite excesiv. Aceștia sunt factorii indicați de medici ca posibili declanșatori ai dezechilibrului intestinal. O altă direcție ține de probiotice. Studiile clinice menționate de medici arată că probioticele, în special cele cu Lactobacillus și Bifidobacterium, pot îmbunătăți hidratarea pielii și pot reduce simptomele acneei.
Pentru o variantă alimentară, medicii indică alimentele fermentate ca punct de pornire. Iaurtul, kimchi și kefirul sunt exemple date pentru susținerea diversității microbiomului intestinal.
Dr. Gajendra R, medic gastroenterolog, leagă cauzele de aceste măsuri de bază: „Alimentele procesate, bogate în zahăr rafinat, favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și reduc bacteriile benefice. Stresul crește nivelul de cortizol, influențează funcționarea intestinului și modifică microbiomul. De asemenea, utilizarea excesivă a antibioticelor poate elimina bacteriile protectoare și poate provoca pusee care durează luni de zile.” Despre susținerea microbiomului, același medic spune: „Studiile clinice arată că probioticele, în special cele care conțin Lactobacillus și Bifidobacterium, îmbunătățesc hidratarea pielii și reduc simptomele acneei. Alimentele fermentate, precum iaurtul, kimchi și kefirul, susțin în mod natural diversitatea microbiomului.”
