Alegerea dintre cumpărăturile pe site și instalarea unei aplicații de modă implică și cantitatea de informații oferite brandului. Diferența contează atunci când prețul mai mic este condiționat de descărcarea aplicației.
Atacatorii au anunțat breșa de la Asos printr-o notificare apărută în aplicația brandului. Ulterior, The Times a relatat că H&M investighează afirmațiile potrivit cărora ar fi fost atacat de același grup de hackeri. Pentru presupusul atac asupra H&M, grupul ar fi folosit un alt nume.
În discuția cu Sourcing Journal, Justin Cappos, specialist în securitate cibernetică, a pus întrebarea de ce brandurile de modă au nevoie de aplicații proprii, potrivit WWD. El leagă această alegere de interesul retailerilor pentru datele cumpărătorilor: reducerile și prețurile disponibile numai în aplicație îi îndeamnă pe clienți să o instaleze.
Justin Cappos, profesor în departamentul de informatică și inginerie al New York University, compară cele două variante: în evaluarea sa, cumpărarea de pe site presupune un risc mai mic, deoarece finalizarea comenzii necesită mai puține informații despre utilizator. Instalarea aplicației cere mai multe, iar aceasta rămâne pe telefon după închiderea ferestrei.
„Cred că utilizatorii ar trebui să fie mult mai precauți în privința locurilor unde își oferă informațiile”, a declarat Justin Cappos pentru Sourcing Journal.
Reducerea trebuie privită împreună cu informațiile oferite
Profesorul leagă interesul retailerilor pentru aplicații de posibilitatea de a afla mai multe despre clienți. Recomandarea lui privește evaluarea schimbului dintre avantajul comercial primit și informațiile cedate.
„Ar trebui să se întrebe: De ce primesc lucruri gratuite pentru că ofer aceste informații? De ce îmi aduce instalarea acestei aplicații o reducere? Ce câștigă compania din asta?”, a explicat Cappos.
În privința responsabilității brandurilor pentru informațiile strânse, profesorul a adăugat: „În multe cazuri, aplicațiile sunt doar modalități de a colecta date și de a monitoriza lucruri despre utilizatori. Datele au o anumită valoare pentru brand, fiindcă astfel își cunoaște mai bine clienții. Dar, dacă colectezi date, trebuie să le protejezi.”
Colectarea poate depăși numele și adresa de e-mail. Un raport Coresight Research descrie folosirea inteligenței artificiale pentru actualizarea continuă a profilurilor clienților de-a lungul vieții lor. Brandurile pot identifica astfel momente sau schimbări precum:
- Prima achiziție făcută de client.
- Căsătoria.
- Creșterea puterii de cumpărare.
Această profilare ridică și o problemă de securitate: sectorul modei nu s-a remarcat printr-o preocupare puternică pentru protecția cibernetică a datelor pe care le colectează.
Atacul asupra Asos a ajuns în aplicație printr-o notificare
Asos, brand de modă cu sediul la Londra și peste 16 milioane de utilizatori activi la nivel global, a suferit o breșă de date marți, 6 octombrie 2026.
În aplicație a apărut brusc o notificare de peste o sută de caractere, cu un mesaj de răscumpărare. Atacatorii susțineau că au piratat Asos și că Snowflake, furnizorul său de stocare a datelor, ar fi fost compromis complet. Afirmația despre compromiterea furnizorului le aparține atacatorilor.
H&M, brandul suedez de îmbrăcăminte, a declarat că nu a identificat nicio breșă.
Un reper anterior pentru securitatea din acest sector vine dintr-o analiză realizată în 2025. În eșantionul de retaileri de fast fashion, adică modă produsă și comercializată rapid, au fost incluse Asos, Shein și Boohoo.
Potrivit Business Digital Index, datele de autentificare corporative ale 65% dintre companiile analizate circulau activ pe dark web. Procentul se referă la firmele din analiză și la accesul corporativ, nu la proporția clienților afectați de incidentul Asos.
Business Digital Index este o platformă de evaluare a securității cibernetice. Aceasta oferă organizațiilor evaluări în timp real, pe baza scanării sistemelor lor expuse către exterior.
Cappos explică faptul că atacatorii aleg adesea ținte care par vulnerabile, inclusiv companii din sectoare care nu acordă securității cibernetice aceeași importanță ca o bancă.
Cappos a precizat însă că nu poate spune cu certitudine de ce atacatorii au vizat Asos, deoarece aceștia acționează, de regulă, potrivit propriilor obiective.
Agenții de cumpărături au propriile vulnerabilități
Automatizarea cumpărăturilor adaugă o altă chestiune de securitate. Meta promovează Muse, un agent personal bazat pe inteligență artificială (AI), care poate, printre alte sarcini, să facă achiziții și să finalizeze plata.
Promovarea lui urmărește să contracareze neîncrederea consumatorilor în a lăsa inteligența artificială să cheltuiască bani în numele lor, reținută în mai multe sondaje.
Cappos avertizează că agenții AI au vulnerabilități diferite de cele ale oamenilor. Folosirea lor nu înseamnă neapărat că tentativele de fraudă sunt recunoscute mai bine.
Un exemplu este atacul numit prompt injection: atacatorul încearcă să determine un model lingvistic să ignore instrucțiunile inițiale și să facă altceva. Profesorul explică faptul că un om nu ar cădea, de regulă, în același tip de capcană.
