Un nou studiu despre dieta longevității sugerează că efectele favorabile nu depind neapărat de o restricție calorică severă, ci de tipul proteinelor consumate. Cercetătorii au analizat un model alimentar bazat în principal pe plante și pește, cu un aport redus de proteine și cu niveluri echilibrate de metionină. Rezultatele au indicat beneficii clare în experimentele pe șoareci și o asociere puternică în populația umană, reflectată prin rate mai mici de obezitate și diabet de tip 2.
Datele strânse de la peste 200.000 de participanți arată că originea proteinelor contează în menținerea sănătății metabolice. Persoanele care au urmat o alimentație centrată pe plante au avut o incidență mult mai redusă a obezității și a diabetului de tip 2. La polul opus, cei cu cel mai mare consum de proteine animale, însoțite de niveluri ridicate de metionină și alți aminoacizi esențiali, au înregistrat rate mai mari de obezitate și un risc dublu de a dezvolta diabet de tip 2. Acest model s-a păstrat chiar și atunci când aportul caloric total a fost mai mic, iar dieta părea per ansamblu echilibrată.
Metionina, un aminoacid esențial prezent în mod natural în proteine, a avut un rol central în rezultate. La nivel experimental, avantajele dietei au apărut la șoareci doar când nivelul de metionină a fost păstrat scăzut, dar suficient pentru funcționarea organismului. Un deficit de metionină a dus la fragilitate fizică, iar un exces a eliminat complet efectele protectoare ale regimului alimentar. Potrivit Revistaioana, cercetătorii au hrănit șoareci în vârstă de 20 de luni cu dieta longevității, cunoscută sub acronimul LDMM.
Animalele din acest grup au mâncat mai mult, având un aport caloric similar cu cel al grupurilor de control. Cu toate acestea, au înregistrat o reducere a procentului de grăsime corporală și și-au menținut masa musculară slabă. Analizele au evidențiat și schimbări metabolice importante. Șoarecii hrăniți cu dieta LDMM au avut niveluri crescute de GLP-1 și ale altor molecule de semnalizare implicate în reglarea metabolismului și în procesul de îmbătrânire. Aceste modificări sugerează o îmbunătățire semnificativă a sănătății cardiometabolice și indică faptul că profilul aminoacizilor influențează direct felul în care organismul procesează nutrienții.
Model alimentar inspirat din zonele cu populații longevive
Dieta folosită în cercetare pornește de la un model inspirat de regiunea mediteraneană. Este predominant vegană sau vegetariană, dar include și consum regulat de pește. Acest tip de alimentație pune accent pe sursele vegetale și limitează aportul total de proteine, fiind apropiat de dietele tradiționale din sudul Europei sau din insula japoneză Okinawa, regiuni cunoscute pentru speranța mare de viață.
Studierea acestor populații a scos însă în evidență un paradox, descris anterior de Valter Longo. Deși locuitorii acestor zone trăiesc mult, la vârste înaintate dezvoltă frecvent un grad relativ ridicat de fragilitate fizică. Studiul actual încearcă să răspundă exact acestei probleme prin ajustarea atentă a cantității de aminoacizi, astfel încât să prelungească perioada de sănătate activă fără să slăbească rezistența organismului la bătrânețe.
„Aceasta contestă dogma că reducerea caloriilor este necesară pentru a pierde în greutate, dar ne spune, de asemenea, că trebuie să avem o înțelegere clară a mecanismelor. Prea puțină metionină a cauzat fragilitate, dar prea multă metionină a anulat beneficiile acestei diete, care, altfel, s-a bazat pe dieta populațiilor longevive precum dietele tradiționale italiene și Okinawa. Aceste rezultate indică faptul că aportul total de proteine poate fi mai puțin important decât aportul specific de aminoacizi.”
Cercetarea nu oferă încă protocoale clinice stricte pentru oameni și nu stabilește cantități exacte de metionină necesare zilnic. Totuși, analiza zecilor de mii de dosare medicale confirmă o tendință favorabilă dietelor bazate pe plante. Maura Fanti, cercetător asociat la USC Leonard Davis și primul autor al studiului, a declarat: „Ne așteptam ca dietele diferite să producă rezultate diferite, dar ceea ce ne-a impresionat cu adevărat a fost cum modularea unui singur aminoacid, metionina, în dieta longevității ar putea produce schimbări metabolice atât de dramatice. Aceasta indică ideea că compoziția aminoacizilor, nu doar cantitatea totală de proteine, poate fi ținta intervențiilor metabolice strategice.”
Studiul a fost susținut prin granturi de la National Institute on Aging și National Institute of Health. Valter Longo deține un interes financiar în L-Nutra, companie care dezvoltă alimente medicale, și are brevete legate de dieta care imită postul.
